Fantanadesanatate.com/FB  Instagram  

Hai ca nu credeam ca ne mai auzim azi cu #MimisiCosmin dar uite ca pana la urma mi-a rasarit o idee.

Despre ingrasatul in cuplu, cand e fericire in casa, cand ti-ai gasit jumatatea (sau asa crezi, cel putin) , cand e liniste si bine si te pui seara la un film in doi. Doar ca vreau sa dam putin pe fast forward si sa spunem ca Mimi si Cosmin se cunosc de vreo maxim 2 ani asa. Stiti voi, momentul ala cand la film nu prea iti mai vine sa stai mana in mana si ar merge mai degraba un castron de „ceva bun” ca parca altfel se leaga ocheadele alea dragastoase.

In acest moment al vietii ei ,Mimi a mea a uitat de mult ca ea nu mai manca seara dupa ora 18 iar Cosminut a uitat si el de perioada cand 1 mar ii era indeajuns pentru mic dejun sau pranz. Cosminutii se ingrasa pentru ca trec de la frigiderul de burlac cu 3 iaurturi si 5 beri la frigiderul ticsit cu mancare gatita, ceva dulce procurate de Mimi. Mimi a mea se face fata de casa: gateste de sar prizele de la panoul de siguranta, face in wkd ceva bun la cuptor (cum facea si mama ei), merge in weekend la socrii si mananca tot din farfurie ca sa fie nora buna si ascultatoare; uita cand mergea ea cu fetele la sala de 3-4 ori pe saptamana si cand daca nu manca nimic 3 seri gasea in a 4 a dimineata abdomenul plat.

Mi se intampla des sa aud astfel de povesti cu oameni care se iubesc si se ingrasa reciproc mai mult din obisnuinta, dorinta de a nu supara pe celalalt sau pe familia celuilalt. Cred ca nu exista cura de slabire mai eficienta ca indragosteala (perioada aia atemporala cand digeri fluturi si bei cai verzi pe pereti).

Daca va regasiti in scenariul de mai sus am cateva sfaturi pentru voi:

• Reluati miscarea si mersul la sala!. Stiti ca obisnuinta si plictisul sunt inamicii aprigi ai indragostelilor. V-as sfatui ca fix cand e binele asta mai cu mot sa veniti cu ceva nou. Cum nu pot sa ma bag in alte domenii , as ruga-o pe Mimi sa-si mai scoata mirosul de ceapa din bucle si sa isi reia mersul ei la sala cu fetele. Cosminut sa revina si el la fotbalul cu baietii (sper ca mai ai nr lor de telefon, nu?). Imi plac barbatii care isi lauda consoartele de cum gatesc supa de linte dar imi place sa le vad ochiul drept palpaind cand povestesc (asa mai cu perdea) despre ce face Mimi dupa ce inchide aragazul. Pana la urma barbatii gasesc ei cate ceva de mancat in frigider, manca-i-ar mama pe ei (vezi? aici e gresit.Tu nu esti mama lor);

   

• Nu adoptati obiceiurile proaste ale celuilalt! Hai sa nu luam cei mai rau din celalalt. Daca unul mananca seara mai mult hai sa nu ne simtim obligati sa mancam si noi cu el, asa..de dragul impartirii binelui si al raului. La pacate, fiecare sa si le duca in carca. Daca unul aduce alimente calorice in casa hai sa nu devina obisnuinta si pentru celalalt. Asa cum nu purtam lenjeria intima a celuilalt hai si la mancare sa facem sa fie o chestie mai personala;

• Organizarea meselor! Mesele gandite din wkd pentru saptamana urmatoare in urma unei discutii comune ne pot ajuta sa avem un numitor comun la capitolul mancare. Astfel reducem nivelul de frustrare (Mimi nu trebuie sa arunce mancarea gatita de ea si sa faca altceva fix cand avea ora la coafor iar Cosmin stie ce are acasa de mancat si daca e ceva cu care a fost si el de acord nu o sa mai comande pizza. Nu-i musai dar macar am incercat;

• Mersul la rude. Subiect dificil si tensionant. Din pacate, inca mai vedem mancarea lasata in farfurie ca declaratie de dragoste incompleta. Insa la rudele baiatului fata trebuie sa manance aceeasi cantitate de mancare ca el. Nu conteaza ca ea are 60kg si el 90kg. In ochii mamicii lui el are 14 ani si 58kg. Deci na, fix cat ea deci care-I problema?. Nu as merge in vizita in timpul mesei si i-as ruga pe parinti sa gateasca un pic si ceva mai cum mancam noi acasa nu ca de Craciun in fiecare wkd.

• Obligativitatea mancatului impreuna seara!. Eu stiu ca altfel merge dragostea cand intingi niste paine in salata de rosii cu branza cu persoana iubita doar ca sunt absolut sigura ca la fel de bine ne putem face plinul de energie buna si cand nu mancam neaparat impreuna. Putem bea putin vin sau putem alege sa ne destresam altfel. Orice altceva nu implica plescait de furculite si scobit in dinti. Daca nu imi e foame cand ajung acasa de ce sa ma duc neaparat la bucatarie?. De ce sa-l tentez pe celalalt cu mancare?. Ma uimeste ca asta se intampla de cele mai multe ori fix atunci cand stim ca celalalt se lupta sa dea jos cateva kilograme. Fix atunci ne apuca grija materna sa nu se anemieze. Ne sperie oare schimbarea?. Banuim alte motivatii?. Nu vrem sa vedem ca unii mai si reusesc in chestiunea asta?. E mai bine daca fugim amandoi de realitate?;

• Asumarea propriei responsabilitati!. Desi este mult mai usor sa dai vina pe oricine altcineva decat pe tine, cred ca un pic de egoism referitor la numarul propriu si personal de kilograme nu ar strica. Nu trebuie sa conditionez iubirea de mancat sau nemancat impreuna, de gatit/negatit, de aprovionat..etc..Sunt multe femei care dau vina pe partenerii lor ca nu pot sa slabeasca pentru ca “al meu mananca ca la ma-sa acasa snitele si cartofi prajiti si trebuie sa mananc si eu cu el” si multi barbati care spun ca “sunt nevoiti sa manance paine sau dulciuri mai multe pentru ca partenera le aduce in casa si-l tenteaza”. Hai gata cu copilareala. Cand se aduna kilogramele peste tine si nici macar puritatea dragostei nu le mai compenseaza te dai jos din copilarie si iti pui adidasii in picioare si un pahar mare de apa cu lamaie in mana.